
Ecranele sunt dusmanii copiilor
Indiferent că vorbim de televizor, calculator, tabletă sau telefon …toate acestea nu ar trebui să facă parte din viața zilnică a copiilor atunci când sunt în familie…..nu fac parte din nevoile de bază ale copiilor mici.
În puținul timp petrecut cu familia nu trebuie încurajați să-și petreacă timpul la butoane chiar dacă preferă să își petreacă astfel timpul. Majoritatea părinților îi încurajează , își manifestă admirația față de capacitatea fiicei/fiului de a utiliza un asemenea obiect…..destinat de fapt adulților. Atunci când încercăm să intervenim cu tact pedagogic sunt părinți care ori neagă ( faptul că până la ore târzii copilul are acces la televizor) ori ne taie o discuție abordată vizând sfatul să nu devină copilul dependent de jocuri pe telefon de exemplu …….să nu devină o obișnuință… răspunsul prompt vine ca un trăznet: ce obișnuință poate să creeze acest obiect sau un televizor? Dacă ar fi un joc educativ…. bine ar fi….dacă ar fi un film de desene animate cu o pildă în încheiere…….da, noi avem 15 minute….o data pe săptămână vizionarea unui asemenea film….care se încheie cu comentarea lui….cu discutarea pildei și a comportamentului personajelor. Noi avem o programare, ne uităm numai pe anumite posturi unde știm că filmele sunt educație , emisiuni de bună calitate și a căror conținut corespund vârstei….iar comentariile se dirijează spre a dezvolta simțul critic, să trăiască acțiunea, a-i determina să-și aleagă personajul preferat, să dea altă soluție de a se încheia povestea, să facă paralela dintre ficțiune și realitate.
Dezamăgirea unui copil care nu poate primi în viața de fiecare zi recompensa imediată asemeni celor din jocurile electronice de exemplu, demoralizează și efortul ce trebuie făcut pentru a învinge într-o competiție în viata lui chiar dacă învinge…..rezultatul nu mai are valoare. Copilul se obișnuiește să obțină printr-un clic orice răspuns indiferent că e un calcul matematic sau e vorba despre un personaj dintr-o carte….pe care nu o mai lecturează dacă știe că aici găsește răspunsul cerut. COPILUL NU MAI GÂNDEȘTE, NU MAI CITEȘTE……ARE ATÂTEA OFERTE GRATUITE FĂRĂ EFORT INTELECTUAL. Timpul și efortul ce trebuie făcut pentru a obține un rezultat într-o competiție , începând de la competiția de a fi cel mai bun….sau unul din cei mai buni din clasă ….competiția nu-l mai interesează….ce e mai grav în multe cazuri nici părinții nu-l încurajează. Oare motivul să fie faptul că e deranjat de copil și aceasta e soluția?…..sau din dorința de a se mândri cu ,, nivelul înalt “ la care știe copilul să opereze deja de la vârsta preșcolarității? Se înșală amarnic acești părinți…. a ști butona pe aceste aparate ce folosesc tehnologii inteligente (experimentate și de către animale) nu cere aptitudini de nivel foarte înalt dar practic pentru copil sunt dăunatoare….foarte dăunatoare pentru:somn, atenție, stabilitate pe parcursul unei activități , relațiile cu colegii, cu părinții …ba mai mult sunt afectați și psihic imitând comportamentul unor personaje văzute în filme sau jocuri (calitatea filmelor sau emisiunilor în general lasă de dorit)…..le influențează imaginația , le dezvoltă obezitatea ,pasivitatea și chiar dependența de acest fel de a-și petrece timpul . o explozie a afecțiunilor de vedere. Utilizarea lor necontrolată pe termen lung au un impact nociv atât pentru randamentul școlar cât și pentru calitatea învățării de mai târziu.
În concluzie: Cu cât mai devreme începe un copil să se uite la televizor,cu atât mai slabe sunt performanțele sale la școală.Elevii care dorm cu televizorul în aceeași cameră,au note mult mai slabe la școală decât cei care nu au televizor în cameră. – spun unele studii internaționale noi.
NATURA TĂMĂDUIEȘTE TENDINȚA DE A DEVENI DEPENDENȚI DE ECRANE . Acest subiect îl voi trata în alt articol .Va URMA.
Director TURCU OLIMPIA